Bună ziua.

Afirmația contabilei nu este corectă.
Codul muncii reglementează concediul de odihnă al cadrelor didactice.

Potrivit art. 299 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, cadrele didactice din licee, gimnazii și școli de cultură generală beneficiază anual, la sfârșitul anului școlar, de concediu de odihnă plătit cu durata de 62 de zile... mai detaliat calendaristice.

Mai mult, art. 299 alin. (5) prevede expres că și cadrele didactice angajate pe durată determinată, conform art. 55 din Codul muncii, pe o perioadă de cel puțin un an de studii/un an universitar, beneficiază de concediul prevăzut la alin. (1), adică inclusiv de concediul de 62 de zile.

Convenția colectivă la nivel de ramură precizează că, în cazul cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată care include întregul an de studii, angajarea se efectuează în intervalul 1 septembrie – 31 august.

Prin urmare, dacă persoana a fost angajată de la 1 septembrie până la 31 august, ea este angajată pentru întregul an de studii, chiar dacă la momentul acordării concediului, la sfârșitul anului școlar, nu au trecut efectiv 12 luni calendaristice.

Legea nu condiționează concediul de 62 de zile de faptul ca salariatul să fi lucrat deja 12 luni efective până la data plecării în concediu. Dimpotrivă, art. 299 Codul muncii leagă acest concediu de statutul de cadru didactic și de sfârșitul anului școlar.

Respectiv, refuzul acordării concediului integral de 62 de zile doar pe motiv că au fost lucrate 9 luni efective de la 1 septembrie până la sfârșitul anului școlar nu are suport legal, dacă contractul este încheiat pentru întregul an de studii sau dacă salariatul activează în continuare în funcția didactică.

Totodată, faptul că anterior persoana a activat într-o altă instituție de învățământ într-o funcție similară confirmă continuitatea activității didactice, iar la încetarea raporturilor de muncă cu instituția precedentă urma să fie soluționată separat problema concediului nefolosit sau a compensației pentru acesta.

În concluzie, urmează a fi solicitat angajatorului să indice expres norma legală concretă care ar limita concediul cadrului didactic la mai puțin de 62 de zile în situația dată. În lipsa unei asemenea norme, se aplică art. 299 din Codul muncii și prevederile Convenției colective la nivel de ramură.
https://utm.md/wp-content/uploads/2025/10/conventie-2025_ro.pdf

De asemenea, este necesar să se facă distincție între dreptul la concediu și modul de calculare a indemnizației de concediu. Acestea sunt două aspecte juridice diferite.

În cazul de față, este posibil ca dificultatea întâmpinată de contabilitate să nu vizeze durata concediului de odihnă anual, care pentru cadrele didactice este de 62 de zile calendaristice conform art. 299 din Codul muncii, ci determinarea cuantumului indemnizației de concediu. Întrucât salariatul este angajat în instituția respectivă începând cu 1 septembrie 2025, la calcularea indemnizației de concediu nu există venituri salariale pentru o perioadă completă de 12 luni în cadrul aceleiași instituții.

Totuși, această circumstanță poate influența doar modalitatea de calcul al indemnizației de concediu, nu și durata concediului la care are dreptul cadrul didactic. Lipsa unei perioade complete de 12 luni de activitate la angajatorul actual nu constituie un temei legal pentru reducerea duratei concediului de odihnă anual prelungit prevăzut de art. 299 din Codul muncii.

Prin urmare, dacă există dificultăți privind stabilirea bazei de calcul a indemnizației de concediu, acestea urmează să fie soluționate prin aplicarea regulilor legale de calcul al salariului mediu, fără a afecta dreptul cadrului didactic la concediul anual de 62 de zile calendaristice.